Printre balerini bucureşteni

Zile însorite în micul Paris.Am ieşit din casă după câteva zile în care am fost bolnăvioară.Îmi place aerul rece de la sfarşitul toamnei.

Am respirat adânc şi păstrez încă senzaţia în piept.Mi-am reluat drumurile,mi-am reluat cărţile şi întâlnirile cu balerinii.

Întotdeauna trăiesc cu speranţa zilei următoare.Întotdeauna am vise care sper să se împlinească.

Am cumpărat portocale şi am lăsat cojile pe o farfurioară la mine în cameră,îmi place să simt mirosul cojilor de portocală.

Când eram mică făceam acelaşi lucru la casa de la ţară.Doar că le aşezam pe soba fierbinte iar mirosul era altfel.S-a schimbat acel miros cu timpul,m-am schimbat şi eu.Vise de atunci s-au îndeplinit,vise mai am şi acum.Viitorul va decide ce se va întâmpla cu ele.

Visez intens la străzile din Madrid.Par desprinse din alt secol,din altă lume,diferită de a noastră.Visez la paneton şi la turron.

Aici mă mai atrag doar bomboanele din ciocolată şi gumele fructate din maşinăriile transparente care îi cheamă pe copii.

Am cumpărat bilete la balet,şi la operă în sfârşit.Şi am făcut rezervare pentru mine pe toată luna ianuarie.Când mă voi întoarce de la Madrid voi merge la toate spectacolele,nu vreau să le mai ratez.Am fost foarte fericită când am văzut că pot face rezervare încă de acum,hmm,şi am fost prima care a făcut rezervările.

Simt că nu trebuie să pierd niciun dans,nicio piesă  puzzle dulce de balet.

Merg zilele acestea printre balerini bucureşteni,ascult muzica pe care ei se mişcă.Pian…

Mâine cunosc noi balerini,sper sa aibă culori vii.

De ce simţim nevoia să ne exprimăm în alte limbi?

În general,vorbind pe net cu oameni,am observat că mulţi dintre ei au tendinţa de a se folosi de expresii din alte limbi.Engleza e folosită cel mai des.

Eu de exemplu am studiat doar spaniolă şi franceză,aşa că nu înţeleg mare lucru în engleză.Ştiu,voi avea mare nevoie,mai ales în meseria mea;o să încep să studiez dar nu aceasta era ideea.

Mă deranjează faptul că unii nu stăpânesc foarte bine limba română şi încep să folosească engleza.Şi mă întreb de ce?Au trăit ani întregi în ţări unde se vorbea engleza iar acum le este greu să se dezobişnuiască?O folosesc pentru a fi cool?

Mie de exemplu limba română mi se pare mai grea decât franceza sau engleza.Atât de bine ştiu româna din moment ce încep să utilizeze alte limbi?Cu bunicii tot în engleză dialoghează?La magazin cer pâine în engleză? Poze flori frumos organizate?

Aaa,şi  o mică legătură cu tema.Mă mai uit la Megastar,îmi place muzica.Şi de fiecare dată când se cântă în engleză,doamna Aura Urziceanu începe să critice  concurenţii pentru că nu au pronunţat cuvintele foarte bine în engleză.Sunt curioasă câţi străini pronunţă foarte bine limba noastră!?Hai să fim serioşi,mai rar întâlneşti un străin care pronunţă foarte bine în română.Doamna o spune ca şi cum ar trebui să le fie  ruşine concurenţilor.Păi să-i asculte dânsa pe spanioli cum pronunţă engleza şi atunci să mai spună ceva.Cred că va muri de râs înainte de toate.Şi spaniolilor nici nu le pasă.

Sunt atât de liberi în toate!Iar la noi în ţară există atâtea cerinţe fără rost!De aia se câştigă bine la noi,că pronunţăm engleza la perfecţie.

Bărbatul fatal,cu ghiul şi cu celular

Stop!!!Este el,bărbatul fatal!Apare în lume cu o privire uşor aruncată de sus,cu mâinile bălăngănindu-şi-le cu tactică pe lângă corp.Se chinuie să meargă exact ca o femeie pe tocuri de 20 de centimetri la metrou şi îi iese un mers ţopăit.Are ochelari pe cap sau la ochi,depinde dacă e soare şi femei prin jur.Sunt cumpăraţi de la tarabe şi au un D&G fals pe ei.

Parchează maşina cu muzica la maxim ca să atragă atenţia iar la plecare face ca roţile să scârţâie ca să ştie lumea cine e cel mai tare.

Strigă chelnerul în gura mare ”Şefule!!!” ridicând mâna cu o brăţară de aur lucind pe ea,cu ghiulul cu piatră roşie pe degetul mic şi unghia mare de la acelaşi deget.La ce-i foloseşte acea unghie?E mai bărbat ar zice el.Eu cred că ori ca să puna sare pe roşii,ori să se scarpine cu ea prin locuri ascunse.E posibil să-l ajute şi la conserve.

Comandă suc cu pai ca să fie mai interesant şi se joacă prin el râzând gălăgios.Vorbeşte gros şi îşi trage mucii în creier in căutarea propoziţiilor inteligente pe care oricum nu reuşeşte să le reproducă.Se dă ştiutor în toate domeniile,are prieteni din toate lumile posibile şi cunoştinţe peste tot.

El e cel mai trecut prin viaţă,restul sunt doar jmecheri care încearcă să se afirme în peisaj.Are adidaşi roşii sau albaştri,depinde de echipa de fotbal favorită,şosete albe până la genunchi,blugi cu ţinte în exces şi tricouri cu texte inteligente :”hijo de puta”,”gigolo italian”, ‘’soy de puta madre” şi mulate eventual.

Are lanţ de aur şi bretonel frumos pe frunte.În maşină poartă huse cu femei despuiate,mărgele agăţate de chei şi icoane lipite în parbriz.

Dintre ticurile lui:se joacă obsesiv cu cheile de la maşină, îşi scutură blugii,îşi trage de ciorapi într-o poziţie sexy gen picior pe buturugă,vorbeşte tare la mobil ca să observe cei din jur că are sculă şi repetă din 5 în 5 secunde dreacu,încearcă mereu cauciucurile de la maşină apăsându-le greu cu piciorul iar dacă are şi inchidere din cheie e mai rău ca Garcea în ”3 fraţi de belea” când activa alarma pe maşina de gunoi.

Jurnalul unei amante *Pisiii

Vai şi ce-mi place când îmi spune aşa!Pisiii!

Este exact pe placul meu,ştie ce-mi place fără să-i spun.Doamne şi ce fund are,ma innebuneşte!

Mdeah,e căsătorit de 15 ani şi are 2 copii.Şi ce?Eu ştiu că dragostea nu are limite,nu contează absolut nimic în dragoste doar ca cele două persoane să se simtă bine împreună,să se potrivească în toate,mai ales în privinţa sexului.Oh,da!Şi ce bine o face.

Cam rar dar îl înţeleg.E şi el obosit de la serviciu,munceşte foarte mult.Trebuie să-mi plătească şi mie chiria pe luna asta că doar de aia mi-o trag cu el.Trebuie să profit şi eu într-un fel.Adică dragoste dragoste,dar dragostea asta trece şi prin stomac.Ah şi ce mişto că vine ziua mea.Îl pun să mergem un week-end la munte şi să vezi acolo sex sălbatic.S-o lase pe acritura aia de nevasta’sa şi să afle gustul vieţii alături de mine.Să ne distrăm,să o facem toată ziua fără să ne pese de nimic,doar noi doi.

Poate îmi face cadou şi brăţara aia frumoasă pe care am văzut-o în vitrină când veneam de la solar.S-ar potrivi pe bronzul meu,e din aur alb.Supeeer!Ce viaţă am!Nici nu-mi puteam dori mai mult.Am o casă,am iubi cu bani,am un serviciu unde fac doar prezenţa,sunt frumoasă…mă descurc ce mai!

Şi ce bine mă sfătuia maică’mea:”Copilo,tu trebuie să-ţi găseşti unul cu bani,nu un beţivan ca tactu!”

Ăsta e şi stilat pe deasupra.Ce bine că am pus mâna pe un aşa bărbat! Sigur îl fac să divorţeze de acritură,e clar că e mort după mine.Altfel nu venea el la mine ca să facem sex la 3 dimineaţa.E clar,nu poate rezista fără să mă aibă,plus că acritura nu-l satisface deloc.Se gândeşte doar la mine când i-o trage,îmi spune numele în gând doar ca să-i treacă greaţa.

Mai am doar puţin de aşteptat şi va fi al meu în întregime.Ah,până atunci mă duc să mă epilez.

Azi mi-a zâmbit un bebe dulce

Azi în metrou s-a întâmplat ceva frumos,frumos de tot.Uşile s-au deschis şi în metrou au păşit uşor nişte pantofiori cât o cutiuţă de chibrituri.Erau roz şi cu desenuţe pe ei.Un bebe super simpatic îmbrăcat:cu o căciuliţa cu urechi pe cap şi gecuţă roz.L-am zărit de cum a intrat,puff!,parcă au pătruns nişte raze acolo în zona aia gri! Am rămas nemişcată pe scaun ascultând o piesă.Dintr-o dată mânuţa lui s-a agăţat de bara de lângă mine.Mi-am întors privirea şi el mi-a zâmbit brusc.Un zâmbet atât de dulce,inocent şi sincer încât m-a topit.I-am răspuns la fel,îmi venea să-l umplu de pupici.Era un îngeraş de copil.Toată ziua m-am gândit la acel zâmbet,cel mai frumos pe care l-am primit în ultimele luni.

Hoinar de serviciu – Tara Maramuresului

Ce e de hoinarit, vizitat si “calatorit” intr-o iarna cu zapezi naprasnice, excluzand clasica si extravaganta Poiana Brasov?
Un orasel de munte dar de altitudine medie, unde sa nu –ti fie nici foarte frig, dar sa te poti bucura de zapada, unde oamenii sun primitori , veseli si gata mereu sa-ti impartaseasca un pahar de horinca si o bucata sanatoasa de sunca de casa. Oameni care sincer , initial pareau infricosatori prin statura lor impunatoare de fiinte ale muntelui si cu priviri iscoditoare.
Ajuns astfel in Tara Maramuresului, doritor de vizita a Transilvaniei insa nu in cel mai cliseistic mod posibil, dupa umila mea parere , si anume Bistrita via “ Dracula” etc., am “descalecat” in oraselul istoric Salistea de Sus. Am descoperit repede la “crasma” din centru ca as fi fost mai mult decat binevenit sa “trag” la aproape orice localnic , bucuros sa ma primeasca, din curiozitatea de a vedea un bucurestean in carne si oase, dar si din ospitalitate si putina naivitate, daca ma-ntrebati pe mine, fara a mai fi nevoie de dramatismul exagerat al pregatirilor din timp al vacantei cu achizitionarea unui pachet de cazare oarecum “piperat” early booking, via agentia de turism.
Siderat ca omul din fata mea imi vorbeste cu o sinceritate si familiaritate dezinvolta,  de parca ne-am cunoaste de o viata, am reusit totusi sa ma conving singur in cele din urma, ca exista inca sinceritate naiva si placuta, si ca poate aceasta e de gasit numai prin asemenea locuri pitoresti. Si mai mare mi-a fost mirarea , la descoperirea unei autentice mandrii locale, sial nivelului inalt de cultura si istorie al oamenilor. Am aflat asadar ca Salistea de SuS este mentionata in izvoare istorice inca din 1383, din vremea cneazului Balc, si ca daca merg prin satele invecinate , voi vedea inca port popular medieval si voi auzi vorbindu-se dialectul maramuresean, unul din cele 5 subdialecte  dacice importante, ale poporului nostru!
Dar despre asta intr-un episod viitor! Daca ajungeti totusi prin Salistea de Sus, intrebati la “crasma” de Nea Mitica, soferul de microbuz!

De ce poartă fetele bijuterii din aur şi adidaşi?

Chiar aşa…de ce?Văd pe stradă,în metrou,la coadă la pâine,la facultate…fete care sunt îmbrăcate sport şi au bijuterii de aur.Bijuteriile din aur mie îmi par elegante.Nu poţi pune un colier de aur la o pereche de adidaşi sau o brăţară cu pietricele la pantaloni de trening.Adică hai să facem o excepţie:sunt cerceii aceia drăguţi,mici,discreţi care merg aproape la orice.Dar nu îţi poţi pune cercei de aur cât roţile de la bicicletă şi adidaşi.Mai văd fete care în disperarea lor de a arăta cât de iubite sunt ele îşi pun inele pe toate degetele,5 brăţări,2 lănţişoare şi cine ştie pe unde mai au piercinguri din aur!Şi chiar cunosc pe cineva care îşi purta toate bijuteriile din aur după ea pentru că,motiva,aşa se simţea cel mai bine.Avea un ceas de aur la un 30 de mii,câteva brăţări,câte două perechi de cercei în urechi şi câteva lanţuri.Uite că nu am fost atentă dacă la vreun lanţ avea celebrul trifoi.Dar îmi aduc aminte că era cuplată cu un moş cu bani.


Despre lanţul băieţilor şi ghiulul lor iubit de pe degetul mic,în alt articol.